Site Overlay

„Nu suntem cu adevărat pregătiți”. Ce ne arată două dezastre naturale mortale din colțuri diferite ale lumii

Chile și California au suferit zilele trecute, în mod diferit, de pe urma efectelor schimbărilor climatice, potențate de fenomenul meteorologic El Nino, spun specialiștii citați de New York Times.

Două colțuri îndepărtate de lume, cunoscute pentru climatul temperat, au fost lovite de dezastre naturale diferite, dar alimentate de aceleași cauze.

Incendiile de vegetație au ucis peste 120 de persoane în Chile, în vreme ce ploile care au căzut în cantități record au declanșat inundații și alunecări de teren în sudul Californiei, unde cel puțin trei oameni au murit.

În spatele acestor probleme se află două forțe puternice, spun specialiștii: schimbările climatice, care pot intensifica atât ploile, cât și seceta, și fenomenul meteorologic cunoscut sub numele de El Niño, care, de asemenea, poate amplifica fenomenele meteorologice extreme.

În California, meteorologii au avertizat de mai multe zile că o furtună neobișnuit de puternică se pregătește să lovească, pe fondul temperaturilor extraordinar de ridicate din Oceanul Pacific. Ploile au început în weekend, iar mai multe zone au intrat rapid în stare de urgență.

Până luni, oficialii au avertizat că peste zona Los Angeles ar putea să cadă într-o singură zi o cantitate de apă ce reprezintă echivalentul unui an de precipitații.

În emisfera sudică, Chile a suferit de pe urma secetei de aproape un deceniu. Seceta îndelungată este chiar cea care a creat condițiile unui weekend infernal, cu incendii devastatoare.

Președintele țării a declarat două zile de doliu național și a avertizat că numărul morților ar putea crește semnificativ.

„Toba schimbărilor climatice bate din ce în ce mai tare”

Inundațiile din California și incendiile din Chile reflectă riscurile extreme provocate de un cocktail periculos la care contribuie încălzirea globală și El Niño, un fenomen meteorologic ciclic caracterizat de o supraîncălzire a Oceanului Pacific în apropierea Ecuatorului.

Dezastrele din Chile și California au avut loc după un an declarat de meteorologi drept cel mai fierbinte din istoria (măsurată) a planetei.

Urmările incendiilor din Chile, în Vina del Mar. FOTO: Profimedia

Ele anunță, de asemenea, un 2024 care va fi aproape sigur unul dintre cei mai fierbinți ani înregistrați vreodată, potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice.

„Aceste incendii și inundații sincronizate din Chile și California sunt cu siguranță o reamintire a fenomenelor meteorologice extreme și a impactului lor în climatele mediteraneene, altfel benigne”, a explicat pentru New York Times John Abatzoglou, climatolog la Universitatea din California, Merced.

Variabilele climatice, împreună cu efectele El Niño, „sunt principalele instrumente din orchestră pentru evenimentele extreme individuale”, a spus el, „toba schimbărilor climatice bătând din ce în ce mai tare pe măsură ce trec anii”.

„Nu suntem cu adevărat pregătiți”

În cazul Californiei, temperaturile extraordinar de ridicate din Oceanul Pacific au potențat furtunile care au început sâmbătă.

Zone din Munții Santa Monica au înregistrat peste 20 de centimetri de ploaie în weekend, precipitații care au provocat alunecări de teren în unele dintre cele mai bogate cartiere din Los Angeles.

Cele două dezastre evidențiază ceea ce unii experți numesc un pericol subapreciat al schimbărilor climatice.

În California, spre exemplu, s-au alocat bani și o atenție semnificativă pentru combaterea secetei, dar șansele unor furtuni puternice care se succed sunt de asemenea în creștere, în contextul încălzirii climei.

„Nu suntem cu adevărat pregătiți”, a admis Daniel Swain, un climatolog de la Universitatea din California, Los Angeles.

„Am neglijat să luăm în considerare în mod serios creșterile plauzibile ale riscului de inundații într-o climă care se încălzește”, a spus el.

Ploile care au lovit California au provocat inundații și alunecări de teren. FOTO: Profimedia

Brett F. Sanders, profesor de inginerie la Universitatea din California, Irvine, care se ocupă de gestionarea inundațiilor, a declarat că fenomenele atmosferice precum cele care afectează acum statul, au fost prevăzute de modelele climatice și pun planificatorii urbani în fața unor noi provocări.

„Mentalitatea din trecut era că puteam controla inundațiile și puteam să limităm locul în care se produceau inundațiile. Comunitățile, companiile și rezidenții puteau să își vadă de treabă și să nu se gândească la inundații”, a explicat Sanders.

„Dar acum știm că infrastructura este subdimensionată pentru a controla vremea extremă din prezent”, a adăugat el.

Zece ani de secetă

Chile a fost supus unor condiții meteorologice extreme deoarece o secetă necruțătoare, în cea mai mare parte a ultimului deceniu, a uscat pădurile și a epuizat rezervele de apă.

În weekend a venit un val de căldură severă care a purtat amprentele fenomenului El Niño. În timpul El Niño, temperaturile mai ridicate decât în mod obișnuit ale oceanelor din anumite părți ale Pacificului pot afecta modelele climatice la nivel global, crescând precipitațiile în unele locuri și exacerbând seceta în alte părți.

Nu a ajutat nici faptul că în regiunile din Chile afectate de căldură și secetă există mari plantații de copaci foarte inflamabili, în apropierea orașelor și localităților. Rezultatul este că, atunci când izbucnește un incendiu, vânturile puternice și fierbinți răspândesc rapid flăcările.

Chile s-a mai confruntat cu incendii în timpul lunilor fierbinți de vară. Se estimează că 1,7 milioane de hectare au ars în ultimul deceniu, triplu față de suprafața care a ars în deceniul precedent.

Un studiu recent publicat în revista Nature a constatat că „combinația fenomenului El Niño cu seceta și valurile de căldură alimentate de climă sporește riscul local de incendii și a contribuit în mod decisiv la incendiile active observate recent în Chile”.

Este un semn a ceea ce va urma, a avertizat Sarah Feron, una dintre autoarele acestui studiu.

„În unele regiuni ale lumii ne confruntăm cu dezastre alimentate de climă pentru care nu suntem pregătiți și la care este puțin probabil să ne putem adapta pe deplin”, a spus ea.

Lasă un răspuns