Site Overlay

ORAȘELE BETONATE. În București, un copac valorează cât o shaorma. Ce au promis și ce au făcut primăriile pentru a crește suprafața de spații verzi

S-a plantat, dar s-a și defrișat masiv. Primăriile se laudă cu reușitele lor și pe alocuri, chiar au de ce, pentru că bucureștenii au câteva parcuri noi, inclusiv acolo unde cartiere întregi duceau lipsă. Pe de altă parte, la nivel de oraș, ele sunt doar niște excepții fericite. În timp ce într-un sector se face un parc, în alte două, grădinile de bloc dispar sub pavele colorate, iar copacii fac loc parcărilor.

În episoadele anterioare, am arătat de ce au ajuns bucureștenii să trăiască precum în cuptoare din cauza temperaturilor foarte ridicate și cum sunt ele amplificate prin insule de căldură urbană.
Am explicat, de asemenea, cum lipsa spațiilor verzi și poluarea extremă ne influențează sănătatea: trăim cu 4 ani mai puțin decât ar trebui. Iar episodul trecut, specialiștii cu care am vorbit au prezentat soluțiile de a aduce vegetația în orașele deja construite și care nu mai pot fi reproiectate.
Continuăm, astfel, seria „Orașele fără copaci”, despre relația dintre oameni, spațiile verzi și schimbări climatice, cu al patrulea și ultimul episod.

În cartierul Titan faci slalom printre copaci pe trotuarele din pavele roșii care au apărut anul trecut. De nicăieri, au fost inventate trotuare și alei prin grădinile blocurilor. Gardurile vii nu prea mai există aici, sunt în mare doar „biscuiți” de beton.

Grupurile de Facebook dedicate locuitorilor din sectorul 3 sunt pline de postări de la oameni nemulțumiți. Revolta bucureștenilor a venit și pe fondul distrugerii Parcului IOR, defrișat, incendiat și otrăvit.

Ce au făcut primăriile

Cu peisajul acesta în minte, în ultima zi din octombrie anul trecut am întrebat toate primăriile din București ce demersuri au făcut pentru a crește suprafața spațiilor verzi din oraș.

Sectorul 1

Primăria Sectorului 1 a spus că în perioada octombrie 2020 – octombrie 2023 a înlocuit arborii uscați cu unii tineri, a plantat copaci în alveolele din aliniamentele stradale și în parcuri și grădinile de bloc, fără a menționa însă unde anume și nici despre câți copaci este vorba în fiecare locație.

Instituția a mai spus și că a reamenajat spații verzi distruse de parcări ilegale și a creat altele noi și că „se află în proces de identificare de spații/terenuri ce pot fi amenajate în noi locuri de joacă și spații verzi”. În 2022, Administrația Domeniului Public a plantat peste 5.800 de arbori în tot sectorul și a reamenajat suprafața verde deja existentă din aproape 40 de locații, pe străzi, aliniamente stradale, parcuri și scuaruri.

În 2023, ADP a plantat 860 de arbori în alveolele libere din sectorul 1 și a amenajat porțiunile de spații verzi din Piața Victoriei, Parcul Luigi Cazzavilan, pe Calea Griviței și pe alte șase străzi. Răspunsul integral al Primăriei Sectorului 1 la solicitarea Libertatea poate fi citit aici.

În bilanțul său de început de an, primărița sectorului 1, Clotilde Armand, a vorbit despre amenajarea a 100 de spații verzi noi, create pe terenuri abandonate și parcări improvizate. Armand a promis, în programul său electoral, că va amenaja o promenadă de 44 de kilometri în jurul salbei de lacuri din sector, va construi patru plaje și 10 baze sportive. La începutul anului 2023, erau doar 2-3 kilometri realizați.

Sectorul 2

Sectorul 2 este cel mai deficitar la capitolul spații verzi, raportat la numărul locuitorilor. Deține 12 mp/cap de locuitor, potrivit raportului privind starea mediului din Capitală pe anul 2022, al Platformei de Mediu pentru București. Este unul dintre sectoarele cu cea mai mare populație, iar fiecare locuitor al sectorului își ia oxigenul din jumătate de copac.

„Depunem toate eforturile să îndreptăm această situaţie”, a spus primăria, în răspunsul către ziar. În cifre, eforturile arată așa:

2020: 890 de arbori plantați în parcuri, scuaruri, grădini publice, pe marile bulevarde, străzi secundare, alveole nou create, zone verzi aferente ansamblurilor de locuinţe;

2021: peste 1.800 de arbori;

2022: peste 3.000 de arbori, dintre care 152 în alveole nou înființate;

2023: aproape 3.000, dintre care 119 în alveole noi.

Primarul Radu Mihaiu a promis că până la finalul mandatului său, administrația va planta 100.000 de copaci în sector. Deocamdată, a atins cam 10% din obiectiv.

În toamna lui 2021, primăria a redeschis Parcul Sticlăriei, după 30 de ani în care a stat în paragină și ajunsese o groapă de gunoi. Lucrările au costat 3,4 milioane de lei și au constat, în mare, în igienizarea zonei, iluminat public, pietriș pe alei și bănci.

Parcul Sticlăriei, din sectorul 2. Foto: Facebook
Sectorul 3

Cel mai verde sector, așa cum se laudă primăria, nu e chiar atât de verde. Afirmația nu e deloc susținută de cifre, ci mai degrabă prin articole publicitare. Raportul Platformei de Mediu pentru București arată că sectorul 1 are cel mai mult spațiu verde pe cap de locuitor – datorită Pădurii Băneasa -, sectorul 2 are cel mai puțin. În sectorul 3 sunt 16 mp de spațiu verde pe cap de locuitor.

În răspunsul la solicitarea Libertatea, administrația condusă de Robert Negoiță spune că în 2023 a plantat în jur de 5.600 de arbori și arbuști – platani, plopi, mesteceni, tei – și aproape 30.000 de flori.

Ce nu menționează primăria este că Robert Negoiță a pornit într-o amplă campanie de eliminare a grădinilor cu iarbă și copaci din jurul blocurilor. În locul lor au apărut de nicăieri locuri de parcare, dar mai ales alei. Sunt pavele care trec pur și simplu prin mijlocul unui spațiu de iarbă. Campania ține de mai mulți ani, iar în 2019, când Libertatea l-a întrebat despre asta, Negoiță a spus că este o „reorganizare urbanistică” și că „pământul și iarba nu sunt spațiu verde”. 

Fotografii diseminate pe grupurile Facebook din sectorul 3.

Locuitorii din sectorul 3 au reclamat de mai multe ori acțiunile primăriei la Garda de Mediu, iar instituția a amendat de fiecare dată administrația. Campania însă continuă.

Bucureștenii au pierdut nu doar grădinile de bloc, dar și 12 hectare din Parcul IOR. Spațiul verde și copacii din zona retrocedată au dispărut treptat în incendii, sub drujbe, ori uscate misterios.

Sectorul 4

Sectorul 4 are cea mai mare pondere a spațiilor verzi degradate, conform raportului de mediu pe 2022. Are 170 de hectare de parcuri și un raport al spațiului verde de 21 de mp/cap de locuitor.

Din 2020 și până acum, primăria spune că a amenajat 56 de hectare de spații verzi și enumeră aici liniile de tramvai înierbate pe șoseaua Giurgiului, esplanadele de la Piața Sudului și de la strada Straja. Nu este clar însă dacă e vorba de lucrări noi sau doar reamenajări, pentru că pe șoseaua Giurgiului, de pildă, în toamna anului trecut, gazonul doar a fost schimbat, nu a fost pus unul nou.

Șoseaua Giurgiului, fotografie postată de primarul Daniel Băluță în 2023.

În septembrie, primăria a deschis un nou parc, Tudor Arghezi, aflat pe Bd. Metalurgiei, de 4 hectare. Investiția a fost de aproape 40 de milioane de lei. Răspunsul complet poate fi citit aici.

Parcul Tudor Arghezi, din sectorul 4. Foto: Facebook
Sectorul 6

În sectorul 6, a răspuns instituția, în perioada 2018 – 2023 au fost plantați 6.500 de arbori, iar în cadrul unui proiect mai mare de reabilitare a zonei Drumul Taberei, suprafața spațiilor verzi gazonate este de aproape 23.000 de metri pătrați, au fost plantați și acolo peste 10.500 de arbuști și aproape 30.000 de flori.

Primăria a amenajat și deschis două parcuri noi: Parcul Timișoara nr. 10, de 18.000 de metri pătrați, și Parcul Liniei, făcut pe o fostă linie de tren din Militari, de 4,2 kilometri. Primăria are, de asemenea, în plan un proiect prin care să unească Lacul Morii de Parcul Crângași, și a revitalizat Insula Lacul Morii. 

Parcul Liniei din sectorul 6. Foto: Facebook

63.000 de metri pătrați este suprafața de teren recuperată și transformată în spații verzi, spune PS6.

Înainte de Crăciun, administrația sectorului 6 a recuperat și bucata din Parcul Grozăvești care se afla în vistieria Serviciului Român de Informații. E vorba de 11.000 de metri pătrați. Libertatea a prezentat pe larg povestea Parcului Grozăvești și cum, din opt hectare cât are, doar două aparțin efectiv cetățenilor. Acum, se va mai mări puțin. Cinci hectare rămân însă la investitorii imobiliari, care vor să facă acolo un ansamblu de locuințe.

Parcul Grozăvești, în septembrie 2022. Fotografie de Dumitru Angelescu / Libertatea

Primăria Sectorului 5 nu a răspuns la solicitarea din octombrie a ziarului privind măsurile pentru salvarea spațiilor verzi, dar la o altă solicitare din martie, a spus doar că are în vedere plantarea a 20.000 de copaci în tot sectorul. Între timp, aici se duce aceeași luptă beton versus spațiu verde, în tot sectorul, fără excepție. De exemplu, în zona Baduc, pe strada Vigoniei, grădinile de bloc s-au redus semnificativ, iar în jurul blocurilor, între grădină și peretele clădirilor, au apărut alei care nu duc, de fapt, nicăieri.

Șoseaua a fost lărgită și trotuarele au fost înălțate pentru ca mașinile să nu mai fie parcate pe ele. Dar șoferii au găsit altă soluție: parchează direct pe șosea.

„Paveliada” lui Piedone a fost sancționată cu 80.000 de lei de Garda de Mediu. Firma Infrastructură S5, care a făcut lucrările, este condusă de Florentin Corbuleanu, care lucrează în paralel și la primăria lui Robert Negoiță, după cum a arătat Libertatea.

Nici măcar un pom de om

În București, sunt mai mulți oameni decât copaci. În al șaptelea cel mai aglomerat oraș al lumii din punctul de vedere al traficului, oamenii își iau oxigenul din mai puțin de un copac, potrivit raportului de mediu semnat de cercetătorul Cristian Iojă. Profesor la Facultatea de Geografie din București, Iojă studiază în special sustenabilitatea și reziliența orașelor.

Profesorul Cristian Iojă

„Cetățeanul, în momentul de față, este interesat de confortul lui imediat, iar confortul lui imediat este asociat, în special, cu existența unui spațiu de parcat. Mai departe, când el vede că aerul este poluat, nu îl asociază cu tăierea unui arbore pentru spațiul lui de parcat”, a spus Iojă, pentru Libertatea, într-un articol precedent al seriei „Orașele fără copaci”. Cercetătorul a descris relația bucureștenilor cu natura ca fiind una dificilă.

În timp ce dăm copacii pe alei și parcări, raportat la întreaga populație din regiunea București-Ilfov, avem aproape o mașină de persoană. Traficul reprezintă una dintre principalele surse de poluare: global, traficul contribuie, în medie, cu aproape 30% la contaminarea aerului.

În România, Institutul Național de Sănătate Publică a legat explicit nivelul ridicat de poluare de numărul tot mai mare de boli care afectează bucureștenii, precum infecțiile respiratorii, infarct, accidentele vasculare, după cum a arătat Libertatea într-un episod anterior. Bucureștenii ar putea trăi cu patru ani mai mult, dacă poluarea ar fi redusă. Cu fiecare respirație, riscăm să facem cancer din cauza particulelor poluante din aer, a explicat pentru ziar medicul pneumolog Beatrice Mahler, managera Institutului Marius Nasta.

Spațiile verzi ne protejează de caniculă și poluare

Am arătat, de asemenea, cum salvarea de caniculă stă în primul rând în copaci și în orice înseamnă verdeață. 4% dintre decesele din timpul verii sunt cauzate direct de insulele de căldură urbană, adică acele zone din oraș în care există o concentrație densă de clădiri și beton. Una din trei morți asociate insulei de căldură urbană ar putea fi evitată, dacă suprafața de spațiu verde dintr-un oraș crește până la 30%.

4% dintre decesele din timpul verii sunt cauzate direct de insulele de căldură urbană. LCV / Shutterstock

Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății, chiar 50 de metri pătrați. Bucureștiul este codaș aici și se află printre capitalele europene cu cel mai mic spațiu verde raportat la suprafață: 6%. Clujul, cu are 7%, a avut în 2015 cel mai mare număr de morți premature. Spre comparație, Oslo are 34%. 

Copacii, prin umbra pe care o fac, scad temperatura din jurul lor cu câteva grade și reduc nivelul de căldură din clădiri și din atmosferă. Evapotranspirația plantelor și arborilor contribuie și ea pentru că folosește căldura din aer pentru a evapora apa absorbită din sol. Frunzele preiau și ele parte din radiațiile solare.

Așadar, orice plantă, oricât de mică, are o influență, iar grădinile de bloc contează și ele în ecuația asta. Studiile vorbesc despre un triplu câștig: combaterea poluării, inclusiv fonice, reducerea valurilor de căldură și bunăstarea oamenilor. 

„Atunci când construiești un oraș, trebuie să ții cont de schimbări, de interacțiunea cu temperaturi extreme. Dar în București, noi nu putem să facem lucrul ăsta, pentru că a fost construit în timp. Am ajuns aici pentru că avem mult mai multe betoane față de spații verzi sau de zone de apă”, a explicat cercetătorul Bogdan Antonescu, specializat în fenomene meteo extreme, pentru Libertatea, în primul episod al seriei. „Este nevoie de spațiile astea verzi pentru că e singura soluție. Altfel, vom ajunge să stăm doar în casă la aer condiționat”, a punctat el.

Amenzile mici încurajează tăierile ilegale

Specialiștii în mediu, în climă și în urbanism cu care am vorbit în episoadele trecute au atras atenția că includerea spațiilor verzi în urban, în infrastructura orașelor, le poate face mai rezistente la schimbările climatice. Terenurile abandonate de la marginea orașului și acoperișurile și pereții verzi pot fi o soluție, cred cei cu care am discutat. Dar nu este suficient, ci concomitent trebuie luate și alte măsuri: să avem grijă de spațiile pe care le avem deja, să reducem traficul, ori să înăsprim sancțiunile pentru distrugerea urbanului verde.

Amenda pentru tăierea ilegală, adică fără aviz, a unui copac este de maximum 100 de lei și poate ajunge în final la 25 de lei, pentru că se reduce la jumătate din amenda minimă – 50 de lei, dacă este achitată în termen de 15 zile.

Ce poți cumpăra cu 25 de lei?

o shaorma medie;
un pachet de țigări;
o caserolă de carne tocată;
un cozonac;
un carton de 30 de ouă;
un meniu la Mc.

Ilustrativ este momentul din aprilie anul trecut, când mai mulți bărbați au fost amendați de polițiștii locali după ce au fost prinși tăind copaci cu drujba în plină zi, în Parcul IOR.

Copaci tăiați în zona retrocedată a Parcului IOR. Fotografie de Eli Driu / Libertatea

„Eu am tăiat doi pomi și mi-am asumat. Sunt aici, pe teren privat, fac grătar și am tăiat doi pomi. Mi-am luat amendă pe ăia doi pomi, mi-am asumat-o. A dat – trăiască domnul Negoiță! – 25 de lei de pom. Avem 1.000 de pomi? 25.000 de lei”, le-a spus polițiștilor unul dintre cei amendați.

Ce sancțiuni au dat primăriile

Am întrebat toate cele șapte primării despre amenzile pe care le-au dat pentru tăierea ilegală a copacilor și pentru distrugerea spațiilor verzi. Datele de mai jos sunt pentru trei ani, perioada octombrie 2020 – octombrie 2023. Nu pot fi date două amenzi pentru aceeași faptă.

Poliția Locală Sector 1: 222 de amenzi în valoare de 105.800 de lei.

Poliția Locală Sector 2: 119 amenzi în valoare totală de 503.970 de lei pentru tăierea arborilor fără aviz; niciuna pentru diminuarea sau distrugerea spațiului verde.

Poliția Locală Sector 3: 42 de amenzi în valoare de 44.200 de lei pentru tăierea arborilor fără aviz; 389 de amenzi în valoare de 93.650 de lei pentru distrugerea spațiului verde.

Poliția Locală Sector 4: 79 de amenzi în valoare de 73.150 de lei pentru tăierea copacilor fără aviz și 39 de amenzi de 21.000 de lei pentru distrugerea spațiului verde.

Poliția Locală Sector 5: 6 amenzi de 21.700 de lei pentru tăierea copacilor fără aviz; 21 de amenzi în valoare de 20.400 de lei pentru diminuarea spațiilor verzi.

Poliția Locală a Municipiului București: 208 amenzi în valoare totală de 1,15 milioane de lei, atât pentru tăierea copacilor și 5 amenzi de 90.000 de lei pentru reducerea sau distrugerea spațiului verde.

La acestea din urmă se adaugă și amenda de aproape 175 de milioane de lei dată de PMB proprietarei zonei retrocedate din Parcul IOR.

Sectorul 6 nu a transmis datele.

Vara trecută, consilierii USR au încercat să majoreze amenzile pentru tăierea ilegală a copacilor, de la 50 de lei la 5.000 de lei de exemplar. Dar proiectul de hotărâre nu a trecut niciodată de CGMB.

Revenirea la Codul Silvic vechi ar putea fi o soluție

Modificarea Codului Silvic după 2020 a contribuit de asemenea la distrugerile masive de spații verzi din Capitală, au spus activiștii de mediu consultați de Libertatea. Orice arbore, de pe aliniament stradal sau din parc, s-a aflat până atunci sub regim silvic, pentru că era încadrat ca vegetație forestieră. Tăierea, distrugerea, ruperea arborilor și puieților ori lăstarilor era considerată infracțiune silvică și însemna automat dosar penal.

Răspunderea nu mai există acum pentru arborii din afara fondului forestier, adică pentru cei din intravilan. Amenda pentru tăierea din pădure este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni până la 3 ani sau cu amendă. 

Util ar fi și un inventar al spațiilor verzi. Bucureștiul îl are din 2013, dar nu este actualizat. Spațiile verzi, arborii izolați, ocrotiți sau terenurile degradate au fost inventariate între 2009 și 2013. Registrul însă nu a fost niciodată adoptat printr-un act normativ la nivel local, adică printr-o hotărâre a Consiliului General, astfel că nu are nicio valoare administrativă și nu produce efecte juridice. Este nul.

Primăria Capitalei pregătește alt registru al spațiilor verzi, dar se află abia în stadiu incipient.

Lasă un răspuns